- Care-i treaba, man?
- Ce dracu?
- Care-i treaba, cum merge?
- Te cunosc de undeva? Şi cu costumul… ce-i?
- You don’t know me, but i know you, MUHAHAAA !!!
- WTF !!?
- Eh, glumeam,…

Pentru că viaţa nu e dreaptă cu ea şi nu i se dă ce merită, dreptatea nu e de partea ei…

Un cargo şi un vapor de pescuit.
Un mort şi 11 dispăruţi după ce s-au ciocnit.
Opt nave cu 135 salvatori au fost trimise.
O mulţime de şobolani care cu siguranţă erau pe nave nu s-au aruncat în…

Ce-or să se facă ziarele, unde se duc? Toată lumea se întreabă - şi cu deplin temei - la ce să ne aşteptăm. Teorii & scenarii apar de te miri unde. Fără să ne facem nostradamuşi, să prezentăm doar câteva coordonate de bază ale situaţiei:

- pe o axă a timpului, ziarul tipărit a stat în frunte odată cu era industrială – una nu foarte îndelungată. Deci, putem spune, ziarul tipărit este un fenomen conjunctural şi pasager. Nu mai trece multă vreme şi era digitală îşi spune cuvântul;

- criza economică de astăzi este călăul multor printuri. Poate fi tocmaiexpresia răzbunării noilor canale de comunicare gratuite şi cu mult mai complexe care vin după o perioadă de desconsiderare a calităţii şi validităţii;

- printul este firav când vine vorba de necesităţile individuale ale cititorului în raport cu lumea www-ului (nişarea informaţiilor);

- existenţa unui război mocnit între print şi online. Ziarul tipărit a încercat să corecteze câteva fundamente care îl trag în jos, dar a făcut asta pe seama înrăutăţirii imaginii online - Error!

- prăpastia care stă la uşa printului: materia primă (hârtie, tuş), tipografie şi distribuţie. Valul digital conduce individul spre o piaţă de consumism lipit pe o fereastră a gratuităţii şi necesităţii. Cu alte cuvinte, individul va refuza să plătească un produs industrializat poluant iar producătorul va ocoli publicitatea pe o formă degradată în ochii consumatorului;

- o altă coordonată stă în faptul că o mare parte dintre ziarele lumii (în special cele cu o vechime considerabilă şi cele locale îndrăgite de public) încă nu au căzut pe timpul crizei pentru că au fost ferite printr-o protecţie statală (guvern, administraţii locale, etc) şi nu s-au adjustat la condiţiile reale care există în economia mondială - INCĂ!

- Impozitele pe care printul trebuie să le plătească în comparaţie cu orice se transpune online.

Vlad ALEXA

The Special Rapporteur on contemporary forms of slavery, its causes and consequences, Gulnara Shahinian, in her latest report to the Human Rights Council, has called for comprehensive global action to eliminate the practice of bonded labour which she describes as a form of slavery. Quoting data from the International

Labour Organisation, the Special Rapporteur says at a minimum, more than 12 million people are living as forced labourers. The causes are many – poverty, demand for cheap labour, unemployment, national or global crises.

Joseph Kanani and his extended family live as squattersin extremely poor conditions in Musigati, a village north of Burundi’s capital Bujumbura.

“We do not have land. In the past we have had no representation in government and anyone could come and build right in the middle of our land. The public would treat us like dogs that cannot bite,” Kanani says.

Eliberată de tirania tirajelor şi a audienţei, mass-media trebuie să ia acum în calcul individul şi nu masele. Pentru a-i câştiga interesul va trebui să-i ofere servicii informaţionale de calitate şi mai ales, particularizate. Nu mai poate fu vorba de uniformizare şi de aplatizare a diferenţelor, ci dimpotrivă. Principiul celui mai mic numitor comun dispare în faţa personalizării tot mai accentuate a comunicării. Individul îşi recâştigă statutul de suveran în vederile mass-media viitorului.

Progresele în domeniul inteligenţei artificiale şi a prezentării multimedia vor face foarte curând posibilă alegerea formei de prezentare. Astfel, va fi posibil ca un buletin meteo să fie furnizat ca text, sub forma unei animaţii sau, pur şi simplu, citit de o voce prietenoasă.

Aceste evoluţii, împreună cu impunerea treptată a Internetului ca platformă standard de procesare, deschid drumul către ziarul multimedia personalizat. Agenţi inteligenţi vor supraveghea în permanenţă Internetul în căutarea celor mai relevante ştiri pentru fiecare dintre noi în parte. Procesări ulterioare vor face traducerea automată în limba noastră uzuală, vor rezuma anumite texte sau vor asambla informaţii de fond pentru alte subiecte, vor alege ilustraţiile şi vor pagina informaţia, astfel încât fiecare va primi propriul său ziar.

Importantă, de asemenea, este coexistenţa în Internet a informaţiei mediate şi a informaţiei brute. Orice informaţie prelucrată poate fi însoţită de trimiteri la sursele folosite, astfel încât spiritul critic al consumatorului să poată face corecţiile necesare. Publicarea direct pe Internet al raportului Starr este un eveniment de o importanţă covârşitoare pentru viitorul informării în şi prin mass-media.

The Story Of Human Rights

Raportorul Special pentru Drepturile Migrantilor reprezinta una din numeroasele proceduri tematice speciale stabilite de Consiliul pentru Drepturile Omului. Acesta are in comun cu alte mandate un set de metode de lucru si coduri de conduita. Toate procedurile speciale sunt asistate de Biroul Inaltului Comisar pentru Drepturile Omului ce are sediul central in Geneva, Elvetia.

Mandatul Raportorului Special pentru Drepturile Migrantilor a fost stabilit de catre Comisia pentru Drepturile Omului in 1999 si reinnoit in 2005.

Articolul 1.

Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi. Ele sunt înzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.

Articolul 2.

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate în prezenta declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte împrejurari.
În afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.

Articolul 3.

Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Articolul 4.

Nimeni nu va fi tinut în sclavie, nici în servitute; sclavagismul si comertul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.

Articolul 5.

Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degrandante.

Articolul 6.

Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

Articolul 7.

Toti oamenii sunt egali în fata legii si au, fara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala împotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratie si împotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 8.

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege.

Articolul 9.

Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar.

Articolul 10.

Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiata în mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotarî fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari în materie penala îndreptata împotriva sa.

Articolul 11

1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pâna când vinovatia sa va fi stabilita în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decât aceea care era aplicabila în momentul când a fost savârsit actul cu caracter penal.

Articolul 12.

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13.

1. Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber si de a-si alege resedinta în interiorul granitelor unui stat.
2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni în tara sa.

Articolul 14.

1. În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil în alte tari.
2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmarire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 15.

1. Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16.

1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie în ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, în decursul casatoriei si la desfacerea ei.
2. Casatoria nu poate fi încheiata decât cu consimtamântul liber si deplin al viitorilor soti.
3. Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

Articolul 17.

1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât si în asociatie cu altii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18.

Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu altii, atât în mod public, cât sl privat, prin învataturi, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.

Articolul 19.

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opniii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20.

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica.
2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 21.

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc perioadic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Articolul 22.

Orice persoana, în calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este îndreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinându-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.

Articolul 23.

1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea împotriva somajului.
2. Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atât lui, cât si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
4. Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.

Articolul 24.

Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.

Articolul 25.

1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbracamintea, locuinta, îngrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrânete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurari independente de vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sunt nascuti în cadrul unei casatorii sau în afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.

Articolul 26.

1. Orice persoana are dreptul la învatatura. Învatamântul trebuie sa fie gratuit, cel putin în ceea ce priveste învatamântul elementar si general. Învatamântul tehnic si profesional trebuie sa fie la îndemâna tuturor, iar învatamântul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
2. Învatamântul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si întarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze întelegerea, toleranta, prietenia între toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învatamânt pentru copiii lor minori.

Articolul 27.

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

Articolul 28.

Orice persoana are dreptul la o orânduire sociala si internationala în care drepturile si libertatile expuse în prezenta declaratie pot fi pe deplin înfaptuite.

Articolul 29.

1. Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
2. În exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngradirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale într-o societate democratica.
3. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 30.

Nicio dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savârsi vreun act îndreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate în prezenta declaratie.